Facebook, de la rețea de “SOCIALizare” la rețea de “likeCURizare”

    Comunicarea pe Facebook s-a redus la “friend request” și “like“, adică? Inițial, când aveam vreo 200 de “prieteni”, vorbeam cu foarte mulți din ei despre diferite teme, de la gaming la psihanaliză sau Elodia. Mă gândeam că dacă voi avea mai mulți prieteni, o să îmi măresc subiectele de discuție, o să aflu chestii noi, etc. Acum, drept vorbind, am cunoscut și multe persoane mișto, dar și mulți “retardati social” sau doar retardati. Unul din cazuri este chiar prietenul meu, un tip bine, genul de “fuckboy” care îmi dădea like-uri, i le returnam și eu, dar atât. Probabil faptul că arăta a fuckboy mă reținea din a vorbi cu el, fapt care întărește ideea cum ca TREBUIE SĂ SOCIALIZEZI cu o persoană, nu doar să îi dai like sau labă, ca să o cunoști, imaginea înșeală cu voie sau fără. Până la urmă m-a abordat cu un mesaj despre cosplay, și nu un “bna cf u?:*” , am vorbit, ne-am văzut și ne-am tras-o, până în prezent …destul de simplu , nu? Abia după întâmplarea asta, mi-am dat seama cât de mult ne-a alienat Facebook-ul de fapt.

image

     În același timp am primit feedback pe principiul “Mamă, dar ești chiar o persoană inteligentă și interesantă, nu arăți doar bine” , de la persoane cu care am avut ce discuta. Încă există stereotipul “dacă arăți bine ești prost/proastă “, pentru că, ce-i drept, o tipa cu colagen în buzele de sus este, de cele mai multe ori, doar atât, o laba umedă. Același lucru se aplică și la nenea clubăraş cu BeMeWe.
Am observat că se aplică următoarele procedee pentru a fi Facebook Failmous, pardon, famous:

A) “politica nescrisă  a schimbului de like-uri, adică :
     X Îți dă like, se așteaptă să îi dai înapoi like-ul.
Cum văd eu treaba cu like-ul: Apreciez că îmi dai like, dar dacă intru pe pagina ta și nu pot rezona cu nimic din ceea ce postezi, nu o să îți dau like, așa “ca să fie”.

B) “îmi dai like, ne futem”
X Îți dă like, îi dai like la ceva, poate chiar la o poză, te abordează cu “cf? Ieși afară?”
    Cum cred eu că ar trebui să fie de fapt: Îi dau like lui X la postarea Y , X sau eu poate începe o discuție despre acea temă, dacă suntem pe același film, ieșim să socializam cu adevărat, nu să ne “batem în taste” și vorbe de duh.

image

C) “cerşeala de like-uri” sau “Dați și voi like&share plz:*”
     Am văzut poze random ale unor puști de 12-14 ani cu vreo 1000 de like-uri și nu știu câte share-uri. Mă gândeam că or fi vreo osomitate din “Școala generală 69“, când de fapt doar spameaza grupuri pentru like-uri, și alte persoane pe principiul “Îți dau, dă-mi“. Acești “colecționari de laiCURi” nu au nicio intenție de a socializa. Pentru ei “rating ul social” crește odată cu numărul de like-uri și de prieteni.

image

D) “actorii” care se refulează pe Facebook cu probleme inexistente”  și “creatorii de top”
     Nu creează nimic de “top”, ci mai mult de STOP: “La 100 de like uri fac top10 fete frumy :*” , sau ăia care se sinucid săptămânal “like dacă nu vreți să mă sinucid”. În aceiași categorie intră ăia care “socializează la grămadă” , de exemplu “Hey voi, astia cu care nu am vorbit, ce faceți? :*” – Dacă vrei să vorbești cu “ăia”, DĂ-LE MESAJ.

image

   Sunt fericită că mulți oameni “îmi vor prietenia”, dar odată cu numărul mare de prieteni, am realizat că vorbesc, de fapt, doar cu o mică parte din ei.

image

  Mulți nu zic nimic, în cel mai bun caz lasă un comment, alții mi-au spus că “le este frică sa dea mesaj” pentru că s-ar putea să nu vreau să răspund iar restul nu au nimic DE ZIS, și se cred originali cu mesajele “te fut eu!”. De multe ori vreau să dau add persoanelor care mi-au dat follow, și mi se par interesante, când realizez că am lista full…
   De asta am adoptat regula “Newsfeed curat“, dând unfriend cum văd găinării și băşini de ploşniță, pentru că oricum nu sunt prietenul pupinLikeCURist pe care și-l doresc.

Advertisements

One thought on “Facebook, de la rețea de “SOCIALizare” la rețea de “likeCURizare”

  1. “But if you’re anchored increasingly in the present, consequently constantly catering for and to the demands of the outside world, that inner narrative might be now even harder to sustain. The mind might remain more child-like, reactive and dependent on the behavior and thoughts of others.” Aici îi dau dreptate, în altele, nu. Articolul complet: http://www.telegraph.co.uk/technology/facebook/9975118/Facebook-Home-could-change-our-brains.html

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s