Viața pe muchia…oaselor și a infarctului

Am o problemă, haterii ar spune că am mai multe probleme, cu oamenii care îi împing pe alții spre extremele în care se află,  cu, sau fără, voie. Acesti așa-ziși “formatori de opinie”, sau “fitness models/gurus”. Acest subiect intră fix pe aleea mea pentru că vorbesc din perspectiva unui om care s-a luptat cu anorexia și anorexia sportivă, încă se luptă cu “body dysmorphia” și încă trage ponoasele. 

Eu în 2014 la 35kg, ultima fază înainte de recuperarea anevoioasă

 Nu am înțeles niciodată de ce ar trebui promovat tipul X sau Y de corp. Recent, o tipă a spus ceva de un autism cronic, “femeia tre’ să fie slăbănoagă, nu poți să ai cur mișto dacă nu ai picioare imense!!!” Fals, asta e la fel de rău ca mitul cu “genuflexiunile te fac cât Arnold, fatooo!” Eu m-am chinuit enorm să pun masă, câțiva ani chiar. Deci crede-mă, fato, că nu o să depui vreodată efortul necesar pentru a ajunge  culturista.


.

Pozele cu progresul făcut din 2015 încoace. Procesul de recuperare pornind din interior, spre exterior. Sistemul osos si circulator fiind încă profund vătămat.

Sunt de părere că ar trebui promovat “backstage-ul” corpului X sau Y, cu bune și cu rele, pentru că “nu tot ce zboară, se mănâncă”, închei citatul Coelhian. 
Am destule exemple în jur, de oameni supraponderali, care se antrenează și mănâncă mult mai sănătos, decât cei în limita greutății normale, sau skinny. Pe de altă parte, o avem pe ‘Gicuța’, care mănâncă bine, da’ e slăbănoagă de fel. Ambele cazuri sunt dereglări tiroidiene/hormonale, asta nu înseamnă că tipele sunt “nesimțite”, sau dezinteresate de corpul lor, da’ nici că ar trebui să fie #BODYgoalz. Fiecare persoană are un anumit metabolism, un anumit nivel hormonal. Tocmai d-asta mă frustrez când văd tot felul de diete draconice promovate și luate de bune de oamenii dezinformati si naivi. Dietele alea disociate, tip “post-negru”, azi faci foamea și mănânci trei guri de aer, mâine mănânci doar carne, ferească Dumniezo’ să mănânci carbohidrati, șamd. Apreciez orice om care se documentează în legătură cu nutritia, în funcție de situația sa hormonala și metabolica, face miscare, după posibilitățile fizice, indiferent de corpul pe care îl are…pentru simplul fapt că promovează un STIL de viață și nu un TIPAR. Nu pot fi de acord nici cu cei care o dau în extrema ccealaltă și ajung X-men, în sensul în care sunt mai radioactivi decât Chernobyl-ul, dupa tonele de suplimente luate, pentru a ajunge la o greutate nesănătoasă sau un body fat periculos de scăzut. De asemenea, nu pot fi de acord cu lipsa bunului simt în sală, lucru promovat de diverse bloggerite/feministe. Exemplu: Mărioara face sală, foarte mișto și de apreciat, Mărioara alege să se îmbrace, pardon, să se dezbrace, la sală. Indiferent de corpul pe care îl ai, nu este conduita normală să apari in bustieră și chiloți, drept shorts, nici să incepi să te dezbraci ca să-ti arăți coastele sau rulourile. Sigur, anumite specimene, lipsite de bun simț, te vor blama și vor spune că le discriminezi, doar pentru că ele nu înțeleg două lucruri simple. 

  1. 1. La sală nu vii să faci exhibiționism sau paradă, nici să agăți și nici să faci “jaw day”, vorbind despre tipele care își văd de treabă.
  2. 2. Cu cât ești mai îmbrăcat, cu atât vei transpira mai mult, puteți căuta pe Goagăl.

Dacă oamenii s-ar informa mai mult în privința alimentației și a exercițiilor fizice, ar putea gândi realist și ar putea filtra mizeriile promovate de X sau de Y, fără să cadă în capacana “trebuie să te accepti asa cum esti (la limita infarctului)”, respectiv “trebuie să arăți așa(greutatea X e greutatea pe care tre’ să o ai)”.

În momentul în care nu ești împăcat cu tine însuți, vei oscila spre extreme, ori vei da in lene cronică  și delăsare, ori în obsesie pentru antrenamente  și numaratul gurilor de aer mâncate pe zi. Nu mai spun ca dpdv biologic, frustrarea și disperarea se simt, ca feromonii. În momentul în care te urăști pe tine, cu siguranță îi vei antipatiza si pe ceilalți, care si-au găsit echilibrul și pacea. Cel mai important este să-ți vezi “de mucii tai” si să îți accepți limitele și corpul, odată ce duci un stil de viață sănătos, cu tot ce implică acesta.

P.S Nu voi da sfaturi, în afară de cele menționate mai sus, pe tema “fitness”, pentru că nu mă simt destul de încrezătoare sau cunoscătoare în domeniu. Cred că ar trebui să învățăm să gândim pentru noi înșine, nu să luăm de bun tot ce spune “Gicuța/ul”.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s