Tu de câte ori omori si ești omorât zilnic?

O să începem cu niște versuri din “twenty one pilots – Heathens”:

Just because we check the guns at the door

Doesn’t mean our brains will change from hand grenades

You’re lovin’ on the psychopath sitting next to you,

You’re lovin’ on the murderer sitting next to you,

You’ll think, “How’d I get here, sitting next to you?”

Chiar mă gândeam, așa, oare pe lângă câți dilăi, potențiali criminali, violatori, pedofili, trecem zilnic? Am ajunge paranoici gândind astfel, dar nu poți să nu-ți pui această întrebare, când afli că bunicuța aia de treabă, de la 2 și-a otrăvit bărbatu’. Desigur, unii oameni ar spune că “și-a meritat-o”, aici deja vedem ceea ce eu numesc “omorâtul zilnic”, vom reveni la această idee.

Cine e capabil de omucidere? Răspunsul popular și corect social este “cei bolnavi cu capul!!”. Răspunsul real este “toată lumea”. Șocant, nu? A omorî nu este greu, a scăpa și a trăi cu această povară, aici se complică și diferențiază treabă, abia aici apare noțiunea “bolnav la cap”.

Desigur, pe vremea marilor “serial killerji”, nivelul criminalisticii era unul destul de primitiv, anchetele bazându-se foarte mult pe “nasul copoilor”, adunatul mărturiilor (mai simplu atunci, comunitățile fiind mai mici, iar migrarea limitată). Acum totul este computerizat, automatizat și bazat pe științele exacte, folosite în criminalistică. O evolutie extraordinară, dar si periculoasă, profilerii și criminalistii bazându-se mai mult pe “patternurile” existente. De aceea sunt surprinși, reacționează greu și contrariați, când apare un alt modus operandi și o motivatie “nouă”. 

Din fericire, în zilele noastre, mulți infractori sunt așa-numiții “copycats” și teribiliști. De ce? Pentru ca mass media și social media promovează “senzaționalul” și grotescul. E de ajuns să petreci o zi uitându-te la știri, ca să vezi ponderea mare de “senzațional”. Dacă vrem să mergem și mai departe, putem presupune că aceste știri există pentru a distrage de la adevăratele “crime împotriva umanității”, la care asistăm și participăm zilnic. Vom reveni altă dată asupra acestei probleme.

Pentru a confirma ideea că acest contact cu moartea si omuciderea lasă sechele, e de ajuns să vedem mărturiile veteranilor de război și să citim “trench poetry” de pe vremea războaielor. Aceștia fiind oameni antrenați, în teorie, să ucidă și care au tăria de caracter a unui titan. De ce spun “în teorie”? Pentru că în practică, oricât de ușor, dpdv fizic, ar fi să descarci încărcătorul în cineva…subconștientul nu îl poți controla, deci nici efectele acestor acțiuni și trăiri asupra lui.

Bun, atunci de ce ucigașii în serie dorm super linistiti pe mormanul de cadavre?

 Specialistii explică: pentru că suferă de diferite boli psihice, care dau tulburări comportamentale, dar și falsul sentiment de “putere”, dat de către faptele violente comise, le dă o stare de siguranță, care de obicei îi costă. După ce am studiat multe cazuri “speciale”, am observat că pică teoria lu’ Freud, aia despre copilăria disfuncțională care declanșează aceste comportamente deviante. Un exemplu clasic și arhicunoscut este nenea Ted Bundy. Nu numai că a avut o copilărie normală, dar avea o inteligență mult peste media normală, student la o facultate prestigioasă, carismatic, sociabil…un caz total atipic. Specialistii au afirmat că pornografia a jucat un rol în “formarea” lui criminală, alții au spus că este “întruchiparea răului”, fără vreun motiv aparent.

Eu cred că se aplică regula lui “ce-i mult, nu-i nici bun, nici destul”, adică oamenii care au gustat toate plăcerile lumești și trupești sunt mai predispuși să comită fapte criminale.  Deci teoria pornografiei se poate aplica, dar de la a strânge, la a frânge gâtul cuiva, în timpul sexicului…e o cale lungă. Ted este și dovada perfectă a afirmației “un lucru bine ascuns este în vazul lumii”. Avem un alt caz, absolut fascinant, care confirmă prima afirmație: Cel al familiei regale care are legături și acoperă traficul de oameni, vânătoarea de oameni și pedofilia, aici .

Oamenii colerici, ăia care pizduie și spun că fac și dreg, sunt mai puțin predispuși să comită astfel de crime, tocmai pentru că atrag atenția asupra lor prin comportamentul agresiv. Totodată, oamenii care practică un sport de contact sunt conștienți de puterea pe care o au și ce ar putea face cu ea, deci nu o folosesc abuziv. Sportul te formează fizic și psihic, punându-te față în față cu Tine, cu bune și cu rele, nu e loc de orgoliu, sau de frustrari, pentru a putea avansa. Este și o metodă bună de a-ti descărca “excesul de zel”, fără să descarci un încărcător. Cred că ați observat patternul criminalilor și al violatorilor, aceștia orientandu-se spre victime vulnerabile, slabe, pentru a se simți puternici și a fi siguri că-si vor duce dorința la capăt, fără surprize.

Revenim la prima întrebare, “de câte ori omori zilnic?”. Îmi place să cred că nu sunt singura persoană care are accese de furie tacite și cochetează cu gândul de a-l omorî pe “vecinul bormașină”, pe sefu’ X, sau pe Gicuțu’ care îți taie calea…e nevoie de foarte puțin, într-un moment foarte prost, ca să gândești așa. Toti avem aceste gânduri, latente ce-i drept, dar și instinctul de supraviețuire, care ne-ar împinge să ucidem pentru a supraviețui. 

De aceea sunt de părere că orice om ar putea ucide, având circumstantele “favorabile”, planetele aliniate și starea psihică necesară. Diferența este că nu toți ar scăpa basma curată și nu toți ar putea trăi cu acest lucru pe conștiință. Nu sunt de acord că toate pornirile criminale, abuzive, sau deviatiile sexuale, pornesc de la o traumă, sau o copilărie nefericită. Eu am fost abuzata, violată, am fost o adolescență ciudată (anorexie, tentative de suicid și depresie) și totusi nu mi-am vărsat frustrările si furia în capul cuiva, literalmente. Cred că cea mai periculoasă armă este chiar psihicul, respectiv subconștientul, uman, o bombă cu ceas, nu știi ce poate declanșa astfel de fapte, psihicul fiind diferit, de la om, la om…cu bune și cu rele și trebuie analizate în parte, nu încadrate în tipare.

Ce ne oprește din a actiona în acest sens? Poți spune că religia, normele sociale, legea chiar, dar de fapt…lipsa impulsului, oricare ar fi acela.

Advertisements

2 thoughts on “Tu de câte ori omori si ești omorât zilnic?

  1. Criminalii ca Ted Bundy sunt psihopati, au comportament narcisist, borderline sau antisocial, pe scurt, sufera de una sau mai multe tulburari de personalitate din Clusterul B. Sunt sociopati, adica opusul empaticilor care preiau emotiile celorlalti. Profilul psihopatului este : nevoia de control, refuzul de a-si asuma vina (raspunderea) pentru orice (lasitate), sentimentul de superioritate si reducerea celorlalti la simple obiecte, instrumente de satisfacere a unor nevoi. Reprezinta 1 procent din populatie. Majoritatea criminalilor au o tulburare din spectrul B.
    De aceea exista pedofili, violatori, ucigasi si alte deviatii pentru ca ei nu au creierul la fel ca ceilalti. Cauta pe internet diferentele dintre creierul normal si cel al psihopatilor (diferente in amygdala – nu stiu traducerea in romana). Majoritatea sunt stangaci, creierul lor recunoaste sentimentele, pot distinge diferenta dintre bine si rau, insa nu considera ca lor li se aplica regulile. Ei sunt narcisisti, inainte de toate, regulile sunt pentru altii si ei au dreptul sa le incalce.
    Se folosesc de emotii (emotiile altora) pentru a le castiga increderea si a-i domina.
    Exista testul psihopatiei dezvoltat de Robert Hare care stabileste criteriile prin care poti ghici tendintele cuiva. Ei nu au suflet, sunt sadici, lipsiti de mila, compasiune. Sunt reci, incapabili de emotii, dar stiu sa le simuleze. La unii mai apare si nevoia de “thrill”, de adrenalina, dar totul e pe fond narcisist si de nevoia de control si dominare. Acesti oameni urasc sa fie contrazisi, sa fie criticati, percepandu-le ca un atac la persoana.
    Aa, si majoritatea CEO sunt psycho – referinta despre lumea corporate : “Snakes in Suits – When Psychopaths Go To Work” (scrisa de psihiatri)

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s